Am auzit prima oară despre Chevrolet în copilărie, când tot românul se uita la serialul "Dallas". Aveau oamenii ăia nişte maşini! Bătrânul Jack Ewing, parcă, avea un Chevrolet Camaro. Sursa: adi dobreSursa: adi dobreSursa: adi dobre
1 /.
Tata îmi zicea că e o super-maşină. Ţin minte sigur că Sue Ellen Ewing, soţia incredibilului JR Ewing, făcea notă discordantă conducând un Mecedes decapotabil. Mie însă mi-a rămas mintea la Chevrolet-ul lui Jock. Asta şi pentru că era ceva rar. Nu vedeai decât la TV maşini americane. După 1990, românul a preferat să-şi înlocuiască bătrâna Dacie cu maşini europene. Normal. erau mai uşor de adus, ştia câte ceva despre ele.
"Noul Matiz"
Despre maşinile "Made in USA" lumea avea altă percepţie: că sunt mari, că au un consum ridicat de carburant, că, vorba aia, pe american nu l-a interesat niciodată preţul benzinei. Am impresia că nici acum nu îl interesează. Marii producători americani de automobile însă s-au adaptat, mai ales după ce japonezii le-au invadat piaţa cu maşini ieftine şi fiabile.
Acum vreo zece ani, sper să nu greşesc, americanii de la Chevrolet au intrat în România, mai activ, cu modelul acela mic, Spark. I se spunea "noul Matiz", cică urma să fie făcut la Craiova. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat. Poate a fost, aşa, doar un zvon. Nu mai contează. Am condus acel Spark, model care a devenit apoi o prezenţă obişnuită în oraşele din România. Uşor de condus, uşor de parcat, cu un consum redus de combustibil. Ce mai, maşină de oraş. Pe Camaro, ăla din "Dallas", îl puteam admira doar la TV, la cursele de genul Trans-Am Series.
Test drive-ul din punctul meu de vedere
Apoi, peste alţi câţiva ani, un prieten şi-a luat un Chevrolet Cruze. Un sedan. "Ce mai e şi ăsta?", l-am întrebat. Am dat roată maşinii, m-am urcat în ea. Mi-a plăcut. Nu arăta rău, părea prietenoasă, iar omul meu mi-a lă
