S-a afirmat (repetat) şi s-a fixat (în tratate şi cărţi de istorie bolşevică) precum că în 1940 Basarabia a fost cedată ruşilor benevol, fără vreo împuşcătură din partea agresorului. Minciună! La Nistru au fost concentrate mari unităţi ale Armatei Roşii, gata să intre în acţiune. Aşa cum satul meu este aşezat pe malul stâng, aproape de râu, dintr-o baterie de tunuri plasată în marginea localităţii au fost trase salve asupra unei aşezări de pe malul drept, cunoscută de ai noştri sub numele de Casa Cucoanei. Apropo, martorul acestei informaţii, pe atunci copil, mai este în viaţă. Din surse orale, dar şi scrise se ştie că la Chişinău în acele zile, după ocuparea Basarabiei, a fost înscenat în centrul capitalei un minting, de sigur grandios, cu multă lume adusă anume, spre a demonstra recunoştinţa basarabenilor pentru izbăvirea de sub jugul boierilor români. Manifestarea a fost filmată şi prezentată dictatorului Stalin. Acesta, vizionând pelicula, a avut o reacţie critic-negativă. A fost pus în scenă un al doilea miting, şi mai fastuos, iarăşi filmat şi prezentat sângerosului mahăr. Acesta a explodat: ”Ce-mi tot arătaţi braşoave? Arătaţi-mi ieşirea la... Dunăre!” Un detaliu pe care nu-l veţi găsi fixat în niciunul din studiile şi aşa zisele exegeze ale istoricilor sovietici, dar nici ale celor postsovietici, alias nostalgici, este acela că pe podiumul tribunei din centrul Chişinăului, la acel miting al eliberatorilor, alături de generali şi granguri sovietici se aflau şi reprezentanţi ai Wermachtului, în uniforme de SS, adică ai Germaniei naziste, cu care tiranul Stalin ajunsese la înţelegere să împărţească Europa. Am aflat acest amănunt din cartea „Săptămâna roşie„ de Paul Goma. Apropo, sursa la care se referă ostragizatul autor, provine din mărturiile unui personaj, tot de factură kominternistă, care urma să urce şi el pe podium în acel moment „is