Nu toţi românii s-au grăbit să adopte serbările americane, atât de mediatizate. Mulţi s-au întors sau au rămas fideli, de-a lungul anilor, sărbătorilor noastre tradiţionale, arhaice, iar cea mai îndrăgită dintre ele pare a fi Noaptea de Sânziene. Serbată la Bucureşti, printr-o îmbinare a artelor, ea a fost amplificată anul acesta de o iniţiativă nouă şi de mare succes, "Ziua Internaţională a Iei"
Prietenii Muzeelor Minovici
O dată pe an, acest loc superb, această livadă secretă a Bucureştiului, se însufleţeşte. Ghirlande luminoase împodobesc copacii, torţe luminează aleile în noapte, fete cu coroniţe pe cap te întâmpină la porţile de lemn şi îţi oferă flori de sânziene. Copiii zburdă şi se joacă în iarbă, cei mari vizitează muzeele sau aşteaptă începerea spectacolului de pe mica scenă din poiană. Oamenii zâmbesc, nu sună telefoanele mobile, nu se răsteşte nimeni, atmosfera este cât se poate de senină, este o sărbătoare a bunului gust, cei ce vin aici simt şi respectă eleganţa simplă a locului. Două clădiri, pe cât de frumoase, pe atât de diferite, străjuiesc această grădină, situată între Fântâna Mioriţa şi Gara Băneasa. Prima dintre ele a fost construită în stil neoclasic românesc, în 1905, şi a devenit primul muzeu bucureştean de artă populară, Muzeul Dr. Nicolae Minovici. Se întâmpla pe vremea în care aici era bariera oraşului şi, iernile, mai dădeau târcoale lupii. Patruzeci de ani mai târziu, s-a deschis Muzeul de Artă Veche Apuseană "Ing. Dumitru Furnică-Minovici", ridicat în stil Tudor, cu inserţii specifice stilului normand, special pentru a găzdui o impresionantă colecţie ce cuprinde arme medievale şi moderne, vitralii austriece, germane, elveţiene, flamande, tapiserii flamande ţesute la război vertical, mobilier austriac şi italian, opere ale unor pictori flamanzi, italieni, germani, rarităţi bibliofile etc. În acest loc
