Lumea politică nord-americană, dar şi opinia publică sunt împărţite în două tabere, pro şi contra folosirii de drone, faimoasele avioane fără pilot, folosite de aviaţia militară a Statelor Unite, în războiele militare. Totul a fost declanşat de ONG-ul american “Human Rights Watch” ce-ncepuse campania de interzicere a roboţilor ucigaşi, dronele, în 2010, campanie interzisă de guvernul de la Washington, dar care a fost reluată şi mai puternic, de data aceasta la nivel mondial, anul acesta, deşi în unele state europene, precum România, desfăşurarea campaniei nu a fost permisă. Reluarea campaniei a fost facilitată şi de faptul că guvernul Obama este confruntat tot mai puternic cu opoziţia statelor arabe, în special Arabia Saudită care, din cauza faptului că populaţia sa a ajuns să trăiască cu frica zilnică de drone, a cerut Washingtonului să restrângă utilizarea acestor arme telecomandate de la distanţă.

După zece ani de folosire a dronelor, cosideraţi roboţi ucigaşi, raportul CIA a mutat discutarea acestui subiect la nivelul ONU, în cadrul execuţiilor extrajudiciare. Astfel, Christof Heyns, raportor special în cadrul Naţiunilor Unite, în data de 30 aprilie, anul acesta, a precizat în cadrul Consiliului drepturilor omului că trebuie restricţionată folosirea dronelor, cosiderate roboţi letali autonomi (RLT), consideraţi un sistem de armă ce este capabilă să selecţioneze şi să atace ţintele fără intervenţie umană. Christof Heyns a recunoscut că RLT-urile prezintă unele avantaje: nu mai mor soldaţi, în cursul unui atac înarmat, iar civilii sunt cruţaţi datorită preciziei milimetrice a dronelor. în asemenea condiţii, a spus Christof Heyns, oamenii ajung să fie nişte elemente de mai puţină valoare în cadrul unui război în care se folosesc dronele, în plus aceşti roboţi prezentând avantajul că nu acţionează animaţi de starea de răzbunare, frică sau furie, cum este cazul