La două zile după ce reforma Politicii Agricole Comune a fost aprobată, iniţiatorul ei, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a venit în România să o explice. Schimbările au fost făcute, cele 27 de state plus Croaţia care a fost consultată au reuşit să împace diversele interese divergente. De acum înainte, ţine doar de autorităţile de la Bucureşti cum anume şi cât de repede vor gândi o strategie pe termen lung pentru a aplica această reformă ce ar putea aduce beneficii mult mai mari României decât până acum.

Noua Politică Agricolă Comună ar urma să se aplice de la începutul anului viitor. Este vorba de cel mai mare capitol din bugetul european, banii pentru agricultură însemnând circa 40% din bugetul european. Din această „felie” de 363 de miliarde de euro, România va primi pentru perioada 2014-2020, adică viitorul exerciţiu bugetar multianual, circa 19 miliarde de euro. Din ei, 11,7 miliarde de euro ar urma să fie pentru plăţi directe către fermieri, iar 8,1 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. De beneficiat vor avea nu doar micii fermieri, ci şi cei din administraţie şi apoi cei care vin să facă pe teren controalele. Nu vor mai fi văzute cozi la APIA primăvara, spune comisarul, deoarece cei care veneau erau în principal micii fermieri care aveau 3-4 hectare. Aceste subvenţii vor deveni mai echitabile, respectiv vor creşte sumele alocate pentru fermieri din statele noii Europe faţă de statele vechi, dar şi în cadrul aceleiaşi ţări. Ele vor rămâne totuşi flexibile. Va exista şi o subvenţie fixă. O altă noutate pentru fermierii din toată Europa este bonusul de 25% din subvenţii pe primii cinci ani acordaţi tinerilor fermieri. Măsura este luată pentru a încuraja fermele familiale. Iniţial, câteva state membre s-au opus ca ea să devină obligatorie. Dar au cedat. Statul va interveni tot mai puţin în gestionarea pieţei, dar se va consolida rolul a