Olanda e cel mai mare investitor direct în România. O spune un raport efectuat, acum câteva luni, de Banca Naţională a României şi de Institutul Naţional de Statistică, raportat la anul 2011.
1,8 miliarde de euro nu sunt de ici, de colo, în vremuri de criză. Dimpotrivă, mai ales când te gândeşti că banii vin de la o ţară care s-a cramponat în ultimii ani în privinţa intrării României în Schengen, deşi asta îi afecta mult pe investitorii săi în ţara noastră. Dar asta e Olanda: o ţară pragmatică, oportunistă şi lipsită de prejudecăţi. (N-aţi auzit un singur olandez să facă paradă de faptul că ţara sa e liderul investiţiilor străine în România!)
Austria e al doilea mare investitor direct în ţara noastră. Reflex de fost imperiu, poate, întins timp de secole peste o treime din România. Cert e că Austria a profitat din primul moment de ocaziile de a face afaceri la noi şi nu a ieşit deloc în pierdere. Numai că nici aici volumul investiţiilor nu are acoperire într-o relaţie ieşită din comun între Viena şi Bucureşti.
Cu Germania, al treilea mare investitor, lucrurile sunt puţin diferite. Mai ales în ultimii ani, când "alianţa" de dreapta dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Traian Băsescu a devenit de notorietate. Mai mult decât Franţa, al patrulea mare investitor, Germania s-a arătat mereu preocupată de starea de fapt politică şi economică din România şi a presat, nu doar la nivel diplomatic, ci şi la nivelul mediului de afaceri, pentru ca Bucureştiul să facă paşi cât mai fermi şi mai rapizi spre ceea ce înseamnă valorile Occidentului.
Primele patru ţări cumulează 60% din investiţiile directe în România. Sub Franţa, clasamentul BNR - INS nu mai menţionează pe nimeni. Sub Franţa urmează "şi alţii". Anglia nu apare în topul rece al investiţiilor străine directe, dar punctează tot mai mult, în ultimul timp, la
