Vestea șoc de ieri, aînchiderii fabricii GlaxoSmith Klein (GSK) din Brașov, nu a lăsat timp unei analize referitoare la consecințele unei astfel de decizii a companiei britanice.
Unul dintre efecte, daca GSK nu găsește un cumpărător pentru fabrică în șase luni, așa cum a anunțat, este acela că 243 de brașoveni sunt în pericol să își piardă locul de muncă.
Un alt efect, relevat de specialiștii în domeniu, odată cu plecarea GSK din România este scumpirea celui mai vândut medicament din România ca valoare în 2012, în urma retragerii cardului de reducere de 30%. Este vorba despre un medicament pentru bolnavii de astm, care se va scumpi cu circa 100 de lei începând cu luna viitoare, în lipsa acestui card.
Motivul neoficial al retragerii GSK din România, în opinia analiștilor de la Capital, studiind datele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România arată că numarul cutiilor de medicamente fabricate în Romania a scazut cu 40% din 2006 până în 2011, de la 315 milioane la 190 de milioane. Importurile de medicamente mai scumpe pare a fi cel mai mare inamic al celor 21 de producători autohtoni de medicamente din România, în timp ce exporturile sunt singurul pansament pentru “rănile” lăsate de taxa clawback în bugetul acestora. Cu alte cuvinte, atunci când au tras linie la anumite produse medicamentoase, producătorii au constat că ies pe minus, din moment ce taxa clawback pe vânzări a ajuns la circa 30%.
În aceste condiții, putem să prevedem că găsirea unui cumpărător pentru fabrica de la Brașov nu va fi ușoară. Dacă acest cumpărător nu apare,vor începe procedurile pentru închiderea fabricii, care vor dura până în 2015, cel târziu.
GSK își păstrează cei 650 de angajati în diviziile farma şi distribuţie şi intenţionează să investească în următorii 5 ani între 8 şi 10 milioane euro în cercetare şi dezvoltare, în România.
GSK a
