Nimeni nu ştie de unde, deşi unii chiar putem bănui, circulă un svon fals cum că între preşedintele Consiliului judeţean şi Primarul Iaşului ar fi o oarecare competiţie. De imagine.
De capitalizare de imagine, nu de amorul artei ci pentru eventualitatea în care, la o adică, de ar veni vorba şi ar fi vreo discuţie, s-ar putea ca miza să fie guvernoratul Moldovei. Sau a părţii din Moldova, cam cum o vede ministrul Dragnea dinspre Teleormanul consensualităţii depline, oricum, nici nu prea mai contează. Ieşenii în schimb contabilizează cu acribie ce au performat sau mai degrabă nu, fiecare dintre cei doi administratori. Pentru că ei de fapt nu sunt decât doi administratori politici, nu au chiar nici o treaba cu administraţia locală ori cu vreun oarecare fel de management, profesional fiind nişte neica nimeni. Deşi am putea-o face, nu mai argumentăm aserţiunea dintr-o minimă jenă, mai ales că aici, pe funcţiile astea, e vorbă de politică, nu de vreo oarecare competenţă.
De ce ar fi în competiţie sau concurenţă Primarul Iaşului şi Preşedintele judeţului, pe o funcţie iluzorie, în condiţiile în care, dacă se va mai face, regionalizarea nu va mai însemna aproape nimic? Este doar o dispută motivată de orgoliile politice, mai ales în perspectiva din ce în ce mai greu decelabilă că USL se va sparge, mai spre toamnă? Nu trebuie să fii chiar Machiavelli ca să realizezi că USL este o făcătură, un provizorat, o mezalianţă, cu un PSD foarte puternic şi testicular prin baronii săi locali, cu un PNL fripturist, la cacealma, să apuce şi el ce poate prinde, cu un UNPR mai mult decât penibil prin oficializarea traseismului ca prostituţie politică şi un PC, ajuns dincolo de penal, cu mogulul său cu tot. Provizoratul USL poate dura destul, aşa e la români, soluţiile de moment ţin, în pofida impresiei generale că, astfel, ne-am tot putea duce aiurea.
Donc, Primarul nen
