„Aurul a fost considerat de către investitori în special un activ de refugiu, cu rol de protecţie împotriva inflaţiei, mai ales până în 2011. Măsurile luate pe parcursul ultimilor ani de băncile centrale pentru a impulsiona atât relansarea economică, cât şi reducerea şomajului au condus la creșterea aşteptărilor de inflaţie, ceea ce a sporit interesul pentru aur”, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

Preţul aurului a crescut din 2001 şi până către finele anului trecut: în septembrie 2001, cotaţia era de cca 275 USD/uncie, iar în aceeaşi lună a lui 2012 ajunsese la peste 1.770 USD/uncie, ceea ce înseamnă în total o creştere de 544%. În acest interval de timp au fost, desigur, inclusiv perioade în care preţul aurului a marcat corecţii, unele chiar însemnate, cum a fost o bună parte din anul 2008 sau prima parte a anului trecut; în general însă, investitorii pe termen lung, respectiv de peste un an, au avut de câştigat.

Aurul a scăzut însă destul de consistent în ultimele trei luni ale anului trecut; apoi, pe parcursul lui 2013, prețul său a marcat o adevărată prăbuşire, respectiv de la 1.672,2 USD/uncie la începutul acestui an, la 1.294 USD/uncie la sfârşitul săptămânii trecute, înregistrând astfel o scădere de cca 22,6% în acest an. “În ultima perioadă, aurul s-a comportat inclusiv ca o marfă pur-și-simplu, manifestând anumite evoluţii în consecinţă”, a precizat Silviu Pojar. Comportamentul “de marfă” al aurului i-a adus acestuia scăderi în ultima perioadă inclusiv de pe urma rezultatelor sub aşteptări privind economia Chinei. Ulterior, declaraţiile preşedintelui Fed, Ben Bernanke privind posibilitatea reducerii stimulentelor monetare la finalul anului curent şi apoi eliminarea lor în 2014 au constituit „lovitura de graţie”