Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, cheltuielile privind protecţia socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecţie socială) au depăşit 90,75 miliarde de lei în 2011, în scădere cu 1,4% faţă de 2010, iar ponderea lor în Produsul Intern Brut a fost de 16,3%, mai mică cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Veniturile de protecţie socială au depăşit 88 miliarde de lei în 2011, în creştere cu 4% faţă de anul precedent, iar ponderea lor în Produsul Intern Brut a fost de 15,8%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de 2010.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale (exclusiv costurile administrative şi alte cheltuieli), în anul 2011, au reprezentat 16,1% din PIB, în scădere cu 1,2 puncte procentuale faţă de anul 2010.

Ca şi în anii anteriori (2000-2010), protecţia socială a fost orientată cu precădere către acoperirea riscurilor de bătrâneţe şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăţii care au implicat 48,6% şi, respectiv, 25,1% din totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale.

Conform metodologiei ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), sunt opt funcţii de protecţie socială, respectiv: boală/îngrijirea sănătăţii; invaliditate; limită de vârstă (bătrâneţe); urmaş; familie/copii; şomaj; locuinţă; excluziune socială (prestaţii neclasificate anterior).

Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile de protecţie socială cuprind cheltuielile cu prestaţiile sociale şi costurile administrative (inclusiv alte tipuri de cheltuieli cum ar fi dobânzi bancare în conexiune cu fondurile sociale).

Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocate beneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau se