Descifrarea întregului genom va fi accesibilă la scară largă, maşinile vor monitoriza starea de sănătate a şoferilor, iar telefonul mobil va transmite automat semnale de alarmă medicilor atunci când suferim un infarct prin intermediul unor aplicaţii bine controlate. Aşa arată viitorul nu foarte îndepărtat în medicină, cred specialiştii.

În acest moment, un medic oncolog din România nu are la dispoziţie mai mult de două minute pentru fiecare bolnav de cancer dintre cei aproximativ 40 pe care îi vede zilnic.

„Medicul oncolog Florin Onisim, de la Spitalul de Urgenţă Giurgiu, a făcut un calcul concret din care a rezultat că el are la dispoziţie, în medie, 1 minut şi 45 de secunde pentru fiecare bolnav. Timp în care trebuie realizate anamneza (n. r. – întrebări privind starea pacientului şi evoluţia bolii), examenul clinic şi decizia terapeutică adaptată fiecăruia“, relatează medicul rezident Marius Geantă, din Bucureşti, partener într-un proiect de implementare a medicinei viitorului în Europa.

Internetul, o capcană pentru pacienţi

Prin urmare, medicii sunt supraîncărcaţi, iar pacienţii sunt insuficient informaţi cu privire la tratament, la efectele adverse, la alimentaţie. Este, în mod clar, nevoie de schimbări majore în sistem, pentru ca relaţia medic-pacient să se echilibreze. Una dintre direcţiile naturale de evoluţie în acest sens a fost descoperită şi folosită pe scară largă deja de pacienţi – informarea de pe internet.

Totuşi, lipsa unor reglementări din partea autorităţilor sanitare europene face ca mare parte dintre informaţiile de pe internet la care au acces pacienţii să nu provină din surse de încredere. De aceea, următorul pas în medicină este acreditarea unor surse de informaţii de către societăţile profesionale, astfel încât să completeze în mod real vizitele la medic.

„Deocamdată, părinţii care se consideră mai m