Miturile din copilărie conform cărora putem fi salvaţi doar de chirug în momentul în care înghiţim o gumă de mestecat s-au demonstrat a fi valabile doar în cazul unor cantităţi uriaşe de gumă înghiţite. O singură bucată de gumă care ajunge în stomac şi care conţine sumedenie de aditivi alimentari, coloranţi şi arome artificiale, nu ne poate face rau şi este eliminată pe cale naturală.

În cadrul unui reportaj televizat, jurnaliştii BBC au facut un experiment în urma căruia au vrut să demonteze anumite mituri din copilărie legate de guma de mestecat. Adulţii ne speriau atunci, spunându-ne că doctorul va trebui să ne taie pe burtă pentru a scoate guma de mestecat, în cazul în care o vom înghiţi. Guma de mestecat este un produs lipsit de valoare nutriţională, ce conţine o bază de gumă; aditivi alimentari, precum sorbitolul; xilitol; manitol; arome naturale şi artificiale, precum uleiul de cocos hidrogenat; lecitină de soia şi coloranţi. Dacă îndulcitorii artificiali sau aromele naturale se digeră rapid, fiind eliminate de organism, nu acelaşi lucru se întâmplă cu baza de gumă şi va fi eliminată, în cele din urmă, în mod natural de către organism. Această teorie este valabilă în cazul cantităţilor mici pentru că un pachet întreg de gumă înghiţită zilnic s-ar putea să necesite intervenţia chirurgului pentru a fi eliminată din stomac, după cum s-a întâmplat în cazul unui copil de patru ani din SUA. Acesta suferea de constipaţie, iar părinţii l-au “tratat” cu gumă de mestecat pe care copilul o înghiţea întotdeauna, în jur de şapte bucăţi pe zi. A fost nevoie de o operaţie pentru a-i fi scoasă din stomac acea cantitate mare de gumă adunată în timp.

Dacă în trecut, producătorii foloseau pentru fabricarea gumei seva copacilor Sapodilla, ce se găsesc în America Centrală şi Caraibe, astăzi sunt utilizaţi polimeri sintetici, iar în Statele Unite, este permisă chiar