Comuna doljeană Catane este locul în care liniştea bătrâneţilor este întreruptă de teama pierderii brumei de avere, obţinută cu trudă. Este locul în care trecerea timpului a lăsat urme adânci, fie pe pereţii caselor, ai Bisericii sau pe drum.

Comuna Catane, din judeţul Dolj, este un colţ de lume în care timpul parcă s-a oprit în loc. Bucata de drum neasfaltată, de aproximativ doi kilometri, de la ieşirea din satul Covei până la intrarea în Catane te introduce parcă timid în atmosfera locului. Casele par să reziste timpului, dar urmele trecerii vremii sunt vizibile. Doar câteva locuinţe par să aibă unele îmbunătăţiri. E vorba de câteva case ale românilor, populaţie minoritară în comună. O urmă a modernismului e dată şi de câteva termopane care completează într-o imagine nu tocmai armonioasă casele romilor din localitate, al cărui număr depăşeşte jumătate din populaţia comunei.

Şcoala, care funcţionează într-o clădire construită cu ani în urmă, contrastează cu locul de joacă al copiilor şi cu curtea plină de iarbă. Din leagăn a rămas doar suportul. Şi acela poate nu pentru mult timp, dat fiind „teribilismul tinerilor romi“, după cum, cu zâmbetul pe buze, mărturiseşte primarul comunei, Ştefan Ciurea. „Au fost distruse de tinerii de etnie romă. Au adrenalină multă. Fac şi prostii ca să îi vadă fetele că sunt puternici... Romii fac de toate. Avem probleme foarte mari cu ei. Fură, distrug, fac tot felul de nebunii. Am făcut apel la Inspectoratul Judeţean de Poliţie să ne aducă poliţişti. Mi-au spus că nu au cadre. Noi avem post pe poliţie care funcţionează în localul primăriei, dar nu avem poliţişti. În comuna Catane ar trebui să funcţioneze patru poliţişti, dar noi am avut până deunăzi doar unul şi de ieri un şef de post“.

Balansoarul a luat şi el de mult, probabil, drumul centrului de colectare a fierului vechi, la fel şi braţele tiribombei. Doar tob