Suntem mai aproape de Evul Mediu decât ne-am închipui sau ne-am dori. Femeile, cel puţin – atunci ca şi acum – se supuneau chinurilor de tot felul. Doar pentru a străluci puţin la braţul unui „prinţ” care n-o înţelegea, o socotea o sclavă personală sau o idealiza inutil. Ca să nu mai pomenim de calomniile predicatorilor şi moraliştilor de atunci.

Bistriţa celebrează la greu, în aceste zile, o epocă medievală extrem de violentă, murdară, confuză, contradictorie, întunecată, disperată, sângeroasă, traversată de ciumă şi alte boli oribile dar în egală măsură o epoca responsabilă de răpitoarele şi fascinantele catedrale gotice.

Din perspectiva unei femei – evul mediu trebuie să fi fost cel puţin înfiorător: pentru că, mai mult decât orice altă categorie, femeile au fost calomniate, vorbite de rău şi discreditate, folosite ca instrumente ale plăcerii sau de-a dreptul torturate – dacă ar fi să ne amintim celebrele procese ale vrăjitoarelor.

Jack le Goff scria, în Amurgul Evului Mediu, citându-l pe Michelet, despre vrăjitoarea luciferiană, despre disperarea acelor vremuri care au generat lumina Satanei şi a vrăjitoarei, despre virtuţile benefice vrăjitoarelor – această „realitatea caldă şi fecundă” care a salvat marele curent al ştiinţelor naturale, care au reabilitat pântecele şi funcţiile digestive, care au făcut posibilă apariţia medicinei şi au impus în cadrul Evului Mediu libertatea...

Sclipiri sau frânturi ale acelei epoci au fost întrezărite şi în Bistriţa, la Serbările Bistriţei Medievale iar una dintre lecţiile esenţiale ale acestor zile rămâne cea oferită vineri, după inaugurarea expoziţiei cu rochiile de epocă: elevele Liceului de Arte Plastice "Corneliu Baba", coordonate de profesoara Loredana Chiş, au oferit publicului o uluitoare prezentare de modă, inspirată din perioada respectivă: rochii şi ţinute vestimentare feminine spectaculoase