După doi ani de la implementarea acestora, camerele de supraveghere de la Bacalaureat sau Evaluare Naţională nu mai sperie pe nimeni. Cele mai multe dintre ele nu înregistrează şi audio, iar imaginile sunt verificate doar "dacă se impune". În anumite şcoli s-au dezvoltat adevărate "sisteme de fraudare", în care părinţii adună bani de protocol pentru ca elevii să fie supravegheaţi mai "blând" de profesori. Şeful Inspectoratului Judeţean Bihor, Daniel Negrean, dă însă asigurări că în Bihor nu s-a întâmplat şi nu se întâmplă aşa ceva.

Reformele făcute în ultimele două decenii în materie de învăţământ nu au schimbat prea mult lucrurile. Sistemul educaţional s-a pliat în permanenţă pe anumite modele occidentale în funcţie de ce le-au trecut prin cap miniştrilor care s-au perindat pe la şefia Ministerului Educaţiei. Prima măsură serioasă care a avut darul de a distruge minciuna în care sistemul a trăit mai bine de un deceniu, aceea că suntem o naţie de genii neînţelese şi că tinerii din şcolile noastre sunt superiori celor din multe state cu tradiţie în învăţământ, a fost cea în care au fost amplasate camere de luat vederi la examenele naţionale importante. În acest fel, profesorii şi părinţii au încetat "să-şi mai fure singuri căciula" şi să se bată cu pumnii în piept referitor la performanţele educaţionale. Scepticii sistemului au concluzionat însă că nu este suficient, şi că măsura este bună doar dacă se şi construieşte pornind de la rezultatele ei.

Pană de curent accidentală

Cu toate acestea, sistemul de supraveghere la examenele naţionale a fost şi este unul şubred, iar anumite şcoli au învăţat să profite de slăbiciunile lui. Spre exemplu, majoritatea camerelor de supraveghere sunt amplasate în faţa clasei, pe catedră, unul dintre profesorii supraveghetori şi tabla rămânând în afara ariei de acoperire. Astfel, au existat situaţii în care profesor