Aproape toate titlurile din presa care se refera la rezultatele evaluarii nationale mentioneaza ca numarul elevilor care au obtinut note peste 5 e cu peste 10% mai mare decat in anul precedent. Un adevarat miracol, daca ne gandim ca nu s-au luat masuri de fond, nu s-a schimbat curriculumul, nu s-a intervenit in programul de formare initiala si continua a profesorilor si a invatatorilor.
Doua explicatii ar putea justifica aceste rezultate.
Prima ar fi ca elevii, parintii acestora si profesorii au luat in serios faptul ca, in anii precedenti, procentul de note peste 5 la acest examen era tot mai mic, s-au mobilizat si au reusit sa produca o schimbare in bine. Daca adoptam aceasta explicatie, rezultatele din aceasta vara ar fi o consecinta a masurilor din ultimii ani care au aratat ca nu e de gluma cand vine vorba de examene nationale.
A doua explicatie ar fi de natura docimologica (docimologia se refera la studiul examenelor). E vorba despre eventuale diferente de dificultate dintre subiectele de anul trecut si cele de anul acesta sau despre artificii in baremele de corectare (unde se poate prea bine ca sarcinilor usoare sa le fi fost atribuit un punctaj mare, in timp ce pentru exercitii dificile s-a acordat un punctaj mai mic). In aceasta a doua situatie, ca sa stim cui i se datoreaza rezultatele obtinute la evaluarea nationala, trebuie mai intai sa stabilim daca asa au vrut sortii, sa fie subiecte si bareme favorabile pentru majoritatea elevilor sau daca lucrurile s-au facut la comanda cuiva.
Si intr-un caz si in celalalt, nu prea vad in ce ar consta influenta pozitiva a actualei conduceri a Ministerului educatiei. Daca adoptam prima explicatie, am putea cel mult vorbi de un efect al masurilor luate de ministrul Daniel Funeriu de a asigura examene cat mai transparente. Daca o adoptam pe a doua, atunci ne aflam in fata unei manipulari grosolan
