Acţionarii Bursei din Bucureşti (BVB) nu s-au strâns nici vineri în numărul necesar pentru a se desfăşura adunarea generală în cadrul căreia aceştia trebuia să decidă înfiinţarea unei contrapărţi centrale. Potrivit normelor de la nivel european, până în luna noiembrie contrapărţile centrale trebuie să aibă un capital de minimum 7,5 milioane euro pentru pieţele de derivate.
Unii acţionari contestă utilitatea unei contrapărţi pentru Bursa de la Bucureşti, având în vedere că rulajele de pe piaţa derivatelor sunt foarte reduse, iar contribuţia financiară pentru înfiinţarea contrapărţii centrale ar fi prea mare pentru un segment atât de mic din afacerile Bursei.
Acţionarii bursei au mai folosit metoda neprezentării la AGA şi în aprilie când fostul director general al BVB Victor Cionga a propus finanţarea unei contrapărţi centrale şi a încercat să schimbe planul tarifar al BVB prin impunerea unui comision lunar care îi avantaja pe marii brokeri. Propunerile au căzut atunci ca şi acum din lipsă de cvorum.
Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova şi unul dintre principalii acţionari ai Sibex şi ai Bursei din Bucureşti, spune că a solicitat şi implicarea austriecilor de la Erste Group (care deţine 5% din acţiunile BVB) în problema contrapărţii centrale şi că implicarea BNR este lăudabilă, dar consideră că vine prea târziu, după expirarea termenului de 15 septembrie, până la care trebuie depusă autorizaţia pentru înfiinţarea contrapărţii centrale.
„Ce facem când n-o să mai avem contraparte centrală? Noi am avut o poziţie publică încă de anul trecut în care am sugerat o serie de priorităţi în AGA, am şi făcut propuneri de completare a convocatorului, am solicitat şi o întâlnire a managementului cu principalii acţionari să ne armonizăm punctele de vedere. Spre părere de rău, nu s-a realizat nimic, de aici şi poziţiile care dau incoerenţă actului
