Că se precipită lucrurile în societatea noastră, asta nu mai este un mister pentru nimeni. Trebuie să fii orb sau extrem de naiv (caz sinonim cu prostia) încât să crezi că mai poate fi bine vreodată. De când – împotriva voinţei noastre, a neamului românesc – ne învârtim în jurul unui Centru, nu ne mai este bine sub nicio formă. Constatăm, amuzaţi foarte, că încă avem parte de ieşiri publice cu strigături. Cel puţin aşa vor să pară…
Prima strigare ce provoacă râsul aparţine primarului de la Slivileşti (să trăieşti, să faci casă-n Bucureşti), unic prin felul de a fi – Sorin „The Man” Bucurescu. Acesta, cândva bucuros pentru cum merge treaba prin minerit şi energie, se încordează la nişte… maimuţoi! La cine? Da, aţi văzut bine! Aflăm, din presa locală, că maimuţoii (nu-s nominalizaţi, dar putem intui categoria) îl stresează la blană pe dom’ primar. Motivul? Iminenta situaţie de rahat în care se va scălda zona Jilţului provoacă de pe acum frisoane celor de prin primăriile aferente. Şomajul ameninţă să cuprindă întregul Jilţ. Marea societate a sindicatelor, cândva extrem de şmecheră – Sind Jilţ – e la un pas de moarte. Decesul pare foarte sigur, iar dom’ primar iese în presă cu declaraţii beligerante. Am verificat şi circul nu mai este în oraş, aşa că doar intuim maimuţoii care-l „determină” pe slivileşteanul ăl mai şef din comună să facă… cu capu’ (da, vedem şi noi dubla cacofonie, dar nu trebuie evitate mereu… în viaţa reală). Din cele declarate de acesta, două pot fi categoriile de maimuţoi: sindicaliştii şi directorii din administraţia CEO. Nu speculăm nimic, dar cine să fie oare personajele animaliere menţionate de acest filosof existenţialist (care este el, cum ar spune un clasic dâmboviţean în viaţă)?
A doua strigare este jenantă de-a dreptul. Află, din aceeaşi presă a Gorjului, că un liliputan al politicii promovate de un partid „de anvergură” naţio
