Acum aproape două luni guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că Banca Centrală are în vedere din a doua parte a anului, odată cu scăderea inflaţiei şi diminuarea presiunilor pe curs, intrarea într-un nou ciclu de relaxare monetară şi reducerea dobânzii de referinţă care se află de un an şi o lună la nivelul de 5,25%. Anunţul a luat prin surprindere, analiştii bancari şi-au refăcut imediat calculele, previzionând chiar atingerea unui nivel de 4,25% al dobânzii pentru finalul anului.
BNR spera că această scădere şi relaxare monetară ar presa băncile să reducă dobânzile la credite, pentru a mai apropia clienţii de bancheri şi a nu-i alunga cu ratele mari, şi mai puţin la depozite pentru a nu ieşi economiile în lei din sistem şi a le îndrepta spre valută sau spre saltea.
Băncile au acţionat imediat la declaraţia guvernatorului privind mişcarea viitoare a BNR, ce-i drept puţin diferit, adică au redus instantaneu dobânzile la depozite şi puţin mai greu la credite.
Dar cum două luni înseamnă mult în lumea asta globalizată, între timp peisajul s-a schimbat fundamental, nu în România, ci pe pieţele financiare internaţionale, care are repercusiuni şi pe piaţa românească.
Banca centrală americană FED a anunţat că va tipări mai puţini bani în viitor pentru că economia americană dă semne de redresare, ceea ce a antrenat imediat un val de vânzări pe piaţa obligaţiunilor americane, scăderea preţurilor instrumentelor cu venit fix şi automat creşterea dobânzilor. Concomitent investitorii au început să iasă de pe pieţele emergente, ceea ce a dus la deprecierea monedelor naţionale, majorarea primelor de risc cerute şi creşterea dobânzilor. Acest lucru s-a întâmplat şi în România, cursul leu-euro marcând o fluctuaţie de 3-5% - între 4,35 şi 4,56 lei/euro - în funcţie de intrările şi ieşirile investitorilor străini de pe titluri de stat, iar dobânzile la