Valoarea unui acord cu FMI este tot mai mică, în condițiile în care Fondul acceptă o mulțime de „scuze“ doar pentru a „promova“ elevul. Ceea ce ridică mari semne de întrebare față de beneficiile unui nou acord.

România a încheiat cu succes acordul preventiv cu Fondul Monetar Internațional început în urmă cu doi ani. Cu trei derogări de la țintele stabilite: activele externe nete ale BNR, balanța fiscală guvernamentală și arieratele. Nicio surpriză în faptul că FMI a acceptat derapajele României de la acord, țara noastră fiind totuși un „elev cuminte“, chiar dacă nu premiant.

În fapt, a fost vorba de o acceptare a „succesului“ de către FMI în baza unor reevaluări, inclusiv a arieratelor pe care bugetul de stat și bugetele locale le au către sectorul privat. Nu mai puțin de 360 milioane de lei au dispărut din lista se datorii ale statului doar pentru că sunt contestate de către autoritățile locale, adică nu au toate actele în regulă (facturi greșite, lucrări nefinalizate sau nerecepționate etc.) sau se află în instanță pentru judecarea unor neînțelegeri. De altfel, în cazul unui nou acord, pe care România vrea să îl încheie cu FMI, arieratele vor fi din nou una dintre țintele ce trebuie atinse.

Reforme structurale și finanțare

Un lucru este sigur: nu mai este vorba de nicio rigoare din partea FMI atunci când se verifică îndeplinirea unor criterii prestabilite. Chiar și așa, tot apare o problemă legată de un nou acord. Mai exact, dacă ultimele acorduri cu FMI, inclusiv ultimul, au fost încheiate cu succes, România nu a mai tras bani din sumele pe care le avea la dispoziție, există stabilitate macroeconomică (am ieșit și din procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene), de ce avem nevoie de încă o supraveghere din partea instituției internaționale?

Conform declarației ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, un nou ac