Ieri, în jurul prânzului, a avut loc defilarea pe Bulevardul Mihai Viteazul, unul dintre cele mai atractive puncte ale Nedeii Vulcănene.
Nu a început
la ora 12:00, după cum fusese anunţată iniţial, nici la douăsprezece şi jumătate, cum spusese primarul Gheorghe Ile cu o zi în urmă, dar nici la ora unu, aşa cum îi auzisem pe unii curioşi că s-ar fi dat pe un post local de televiziune. Parada a pornit, din capătul dinspre Staţia Petrom, cam pe la unu fără un sfert. Defilarea a fost deschisă de către fanfară, având ca antemergători maşina Poliţiei Rutiere şi pe cea a Jandarmeriei.
Ca şi în ediţiile
anterioare, primii care i-au urmat fanfarei au fost călăreţii. Deşi câţiva purtau clop, cămăşi şi iţari, puţini dintre ei erau momârlani get beget. O notă aparte în defilarea cabalinelor au făcut-o un tip echipat STAS, ca un jockeu, care călărea o iapă care sclipea de bine ţinută ce era, şi o doamnă pe un cal la fel de bine întreţinut, care am impresia că trecuse prin câteva lecţii de echitaţie.
După călăreţi
mergea la pas primarul Gheorghe Ile, cu tricolorul pe piept şi cu faţa numai zâmbet. Lui îi urma grosul. Copiii de la "Doruleţ", toţi în straie populare, membrii ansamblului Bujorii Muntelui, membrii orchestrei de muzică populară şi cântăreţii aferenţi, copiii de la secţia de şah a CS Vulcan, fetele de la volei, câţiva componenţi ei echipei de fotbal, karatiştii, echipele de dansatorii de la Clubul Şansa şi voluntarii de la Crucea Roşie.
Nu am înţeles de ce
mândreţea de ponei, spre care trăgeau mai toţi micuţii de pe margine, ca să-l mângâie, a fost pus să defileze la urmă de tot. Îl văzusem şi înainte de asta, când, dus de căpăstru de băiatul care are grijă de el, se îndrepta spre locul de plecare. Atunci când trecuse pe lângă clădirea primăriei, căluţul a scos un nechezat - un fel
