de Sorana MAIER
01 iulie 2013 23:22
2 vizualizari
A-A+
I–a uimit pe toţi, medici, asistente sau infirmiere, forţa cu care a luptat ca să trăiască. S–a născut la doar 25 de săptămâni de sarcină şi cântărea 950 de grame. Era cam cât o palmă. Timp de 54 de zile a respirat doar cu ajutorul aparatelor. Livia Ognean, medicul neonatolog care s–a ocupat de îngrijirea lui Andrei, spune că a fost ceea ce se cheamă cu adevărat un caz dificil. A stat mai multe zile aproape în comă, a avut un accident vascular cerebral care a înrăutăţit şi mai mult lucrurile, erau dimineţi în care nu se aşteptau să îl mai găsească printre ei. "Probabil nimeni nu poate să–şi imagineze cum este să stai conectat la aparate 54 de zile. Nici măcar noi, medicii şi asistentele", spune Livia Ognean. Dar copilul a reuşit.
Şi a reuşit cu adevărat singur, pentru că la trei zile după ce l–a născut, mama lui l–a părăsit. Atunci l–au poreclit Bambi.
Acum, la patru luni, are 4,2 kilograme, mănâncă, doarme, respiră singur şi este genul de copil care nu le dă de furcă asistentelor. Stă cuminte în pătuţ şi le priveşte curios pe asistentele care îşi văd de treabă prin Terapia Intensivă. De acum, nu mai e Bambi, e poreclit Suleyman sau Magnificul. Este modul asistentelor şi al medicilor din Terapie Intensivă de a-i alinta pe cei mici care stau sub îngrijirea lor luni de zile şi de care se ataşează cu adevărat.
E un copil cuminte, spune Livia Ognean. Cam trist, probabil pentru că este singur.
Povestea lui Andrei (acesta este tot numele dat de medici şi asistente, pentru că numele adevărat nu îl pot face public) este asemănătoare cu povestea altor zeci, sute sau poate mii de copii care au trecut prin Terapia Intensivă Neonatală a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu. Copii cu probleme mari şi o greutate mult prea mică, pentru care şansele de supravieţuire erau mici, dar
