Croaţii au sărbătorit, ieri, intrarea în Uniunea Europeană, dar festivităţile au fost umbrite de problemele economice grave care afectează această fostă republică iugoslavă ce şi-a proclamat independenţa în 1991. Croaţia devine cel de-al 28-lea membru al UE.
Ieri-noapte, la ora locală 0.00 (1.00, ora României), panoul de semnalizare cu inscripţia „Vamă“ de la frontiera cu Slovenia a fost demontat în mod simbolic. Concomitent, un panou cu sigla UE a fost instalat în estul ţării, la frontiera cu Serbia. Cu puţin timp înainte de miezul nopţii a fost intonat imnul UE,
„Oda bucuriei“, compus de Beethoven. La ceremoniile din piaţa centrală din Zagreb au fost prezenţi preşedinţii majorităţii ţărilor din Balcani, plus alţi 100 de lideri europeni.
Marea absentă a fost Angela Merkel, cancelarul german. În pofida unor dezminţiri din partea Berlinului, presa croată pune absenţa acesteia pe refuzul Zagrebului de a extrăda un fost şef al unor servicii iugoslave de informaţii, căutat de justiţia germană în legătură cu asasinarea unui disident croat, pe teritoriul german, în 1983.
ÎNGRIJORĂRILE UNIUNII
Multe guverne din UE s-au arătat destul de prudente faţă de primirea unui alt stat sud-est european cu o economie slabă, a cărui singură industrie notabilă este turismul. Croaţia a experimentat patru ani consecutivi de recesiune, depăşită în această situaţie gravă doar de Grecia. Şomajul se află la 20%, iar şomajul în rândul tinerilor se apropie de 50%, scrie „Financial Times“.
De cealaltă parte, croaţii au privit de la distanţă greşelile UE de ţinere sub control a crizei ce macină zona euro şi se întreabă dacă, nu cumva, a ajuns la timp pentru „priveghi“, glumeşte Zarko Puhovski, fost politician şi actual profesor de filosofie politică la Universitatea din Zagreb.
LUNGUL DRUM SPRE UE
Nego
