49 de monede de argint (drahme) dacice de tip Koson, care fac parte dintr-un tezaur monetar, au fost recuperate în Statele Unite ale Americii şi aduse în ţară, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Recuperarea monedelor a avut loc în urma a doi ani de cooperare cu autorităţile competente americane (Departamentul de Justiţie şi FBI), în cadrul acordurilor bilaterale de asistenţă juridică. Până în prezent s-au desfăşurat şapte operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, şi două în 2012), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda şi din Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni au fost readuse în ţară: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 233 monede de aur şi argint.

Lor li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson şi trei stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013.

Emise în jurul anilor 44- 29 a.C

Monedele din argint dacice recuperate sunt drahme emise de Regele Koson (circa 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legenda