Monumentul închinat lui Ştefan cel Mare la Bârseşti Pentru Vrancea, Ştefan cel Mare are o semnificaţie cu totul aparte, uitată de cei care conduc destinele acestui judeţ

Astăzi este ziua voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aşa cum fiecare naţiune europeană a canonizat principii în jurul cărora s-au fondat şi încreştinat aceste naţiuni, românii l-au trecut în rândul sfinţilor pe domnitorul Ştefan cel Mare, principele care a contribuit decisiv la formarea fiinţei naţionale şi apărarea credinţei strămoşeşti. Domn al Moldovei între 1457-1504, Ştefan cel Mare a reuşit să creeze o conştiinţă naţională, aspect sesizat mai ales de străini, care-l considerau stindardul luptei anti-otomane. Dincolo de reproşurile fireşti care se pot aduce unui domnitor, nu trebuie să uităm că, fără excesele judecăţilor sale şi asprele pedepse aplicate boierilor, Moldova ar fi fost ruptă între polonezi, unguri şi turci, din cauza trădărilor marilor boieri, care doreau în fruntea ţării un principe slab şi uşor de manevrat. Undeva, cândva, Ştefan cel Mare va răspunde pentru faptele sale.

Icoana voievodului

Însă, cu preţul acestora s-a reuşit acea faimoasă pax şefaniana, care a dus la dezvoltarea economică a Principatului, la o oarecare bunăstare materială a clasei de mijloc, la emanciparea micilor negustori, la înflorirea artelor, a culturii în general, în care au excelat arhitectura şi pictura bisericească. Pentru aceste motive, în conştiinţa populară, voievodul Ştefan era numit încă din sec. XVI, cel Sfânt, iar mormântul său de la Mănăstirea Putna este până astăzi o Mecă a moldovenilor. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1992 nu a făcut decât să valideze această sfinţenie, canonizându-l.

Ştefan este parte din mitul fondator al Vrancei arhaice

Pentru Vrancea, Ştefan cel Mare are o semnificaţie cu totul aparte, uitată de cei care conduc destinele ac