Astăzi, ministrul român al sănătăţii va prezenta în cadrul Consiliului miniştrilor sănătăţii din Uniunea Europeană, care se desfăşoară la Luxemburg, punctul de vedere oficial al României în privinţa propunerii pentru noua Directivă europeană a tutunului. Rolul lui Eugen Nicolăescu este unul ingrat, deoarece guvernul din care face parte a decis să adopte o poziţie în favoarea intereselor industriei tutunului. Directiva în forma propusă de Comisia Europeană introduce măsuri cu scopul de a preveni fumatul în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Aceste măsuri sunt susţinute de comunitatea medicală din România. În jocul negocierilor de la Bruxelles, poziţia pro-tutun a României a ajuns să fie foarte importantă. Pe traseul legislativ european, forma Directivei propusă de Comisia Europeană trebuie adoptată de Consiliul de Miniştri sub forma unei aşa-numite „abordări generale“. Acesta este documentul de compromis între cele 27 de state membre care dă mandat Preşedinţiei UE să negocieze cu Parla­mentul European forma finală a Directivei. Această „abordare generală“ poate fi însă respinsă dacă se adună 91 de voturi împotriva ei, fiecare ţară având un număr diferit de voturi în Consiliu (România are 14 voturi, Polonia 27 de voturi şi Germania 29). O eventuală respin­gere ar bloca procesul de adoptare a Directivei cu cel puţin doi ani. În condiţiile în care Polonia, Bulgaria, Grecia, ţările baltice, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt împotriva forme Publicitate i propuse de Comisia Europeană, voturile României, şi ea împotrivă, ar putea duce la respingerea „abordării generale“ şi, prin urmare, la amânarea Directivei. Astfel, decizia guvernului de la Bucureşti de a se pronunţa împotrivă a adus o forţă de negociere considerabilă în tabăra pro-fumat. Din informaţiile „Viaţa medicală“, obţinute la închiderea ediţiei, documentul de compromis asupra căruia cele 27 de state membre ar