Scandalul Prism, legat de supravegherea intensa pe care serviciile secrete americane o desfasoara pe internet, capata proportii dupa ce Washington Post publica noi informatii furnizate de Edward Snowdon. Este explicat modul in care NSA a interactionat cu companiile de tehnologie la care au fost montate echipamente prin care autoritatile puteau monitoriza in timp real comportamentul online al celo urmariti.
Noi slide-uri furnizate de Snowdon arata ca in sediile unor companii precum Microsoft, Skype, Google, YouTube; Yahoo, Facebook, AOL, Apple si PalTalk autoritatile au dus echipamente capabile sa colecteze, cu ajutorul experientei acestor giganti web, informatii despre un numar urias de tinte, spre exemplu intr-o singura zi, 5 aprilie, fiind urmarite peste 117.000 inregistrari.
Practic, noile slide-uri facute publice arata ca in programul Prism nu vorbim doar de informatii din trecut care sunt stocate, ci si de monitorizari live ale unor tinte banuite ca ar desfasura acitvitati ce ar pune in pericol securitatea SUA. In functie de compania de tehnologie implicata, aceste monitorizari live pot viza momentele in care tinta isi deschide adresa de e-mail, dar se pot referi si la convorbiri audio online sau mesagerie instant scrisa.
Dezvaluirile arata nu doar ca programul este intr-adevar foarte complex, dar si ca modurile de colaborare dintre guvern si companiile de tehnologie sunt extrem de sofisticate.
In lungul circuit al informatiilor sunt aplicate o serie de filtre automate care sa limiteze pe cat posibil monitorizarea cetatenilor americani si care sa se axeze pe anumiti termeni de cautare care sa duca spre descoperirea unor persoane ce desfasoara activitati care pot pune in pericol siguranta SUA.
O serie de filtre sunt aplicate apoi si de NSA, CIA si FBI, dupa ce informatiile ajung de la companiile de tehnologi
