Am asistat zilele trecute la o prezentare documentată, pe care doi reputaţi specialişti, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie, şi dr. Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului „Stop fumat“, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, au făcut-o cu privire la memorandumul agreat de Guvernul României pe tema directivei europene antifumat. Dacă, până la această prezentare, nu înţelegeam defel raţiunea alegerii variantei Vosganian, care încurajează consumul de ţigarete, în dauna celei provenite de la Ministerul Sănătăţii, cu accentul pe sănătatea publică, pot spune că, după prezentare, nedumerirea mea s-a adâncit. Nu pricep cum un memorandum care încurajează vânzările de ţigări, doar pentru că ele aduc venituri consistente la buget (discutabil, mai mult se cheltuieşte cu aşa-zisa consiliere a fumătorilor, să se lase de fumat), a fost agreat în dauna celui care pune accentul pe prevenţia fumatului. Poate ar fi fost mai nimerit să se găsească punctele comune ale celor două propuneri şi să se adopte o a treia variantă, combinată. „Mi se pare o anomalie din start această închidere a unui cerc ce nu are niciun sens. Luăm dintr-o parte, de la veniturile din fumat – taxe pe viciu sau mai ştiu eu ce – şi lăsăm fumătorii să fie consumatori liberi, neestompaţi; pe de altă parte, investim în consilierea lor pentru întreruperea fumatului“, reclamă profesorul Mihălţan. Poate vă întrebaţi de ce era necesară o directivă privind produsele din tutun şi ce şi-au propus cei de la Bruxelles când au lansat propunerea de modificare a directivei adoptate în 2001. Ei bine, aceştia încearcă să introducă o serie de măsuri pentru prevenţia fumatului în rândul adolescenţilor şi tinerilor, dar, iată, cam deranjează industria tutunului. Se impune totuşi o paranteză: propunerea a fost iniţiată cu scopul de a asigura o uniformitate a