Ambasada Croației în România și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 2 iulie, ora 12.00, la Sala Laolaltă, la vernisajul expoziției despre viața și obiceiurile croaților din România CROAȚII IERI ȘI AZI.

Începând cu secolul al XIV-lea, croații au început să emigreze în mai multe valuri pe teritoriul țării noastre. Croații stabiliți pe teritoriul României pot fi împărțiți în trei grupuri distincte, separate de ușoare diferențe de ordin lingvistic. Primul dintre aceste grupuri trăiește în Recaș, la 30 de km de Timișoara, al doilea, la vest de Timișoara, la Checea și, în sfârșit, cel de-al treilea și cel mai numeros, în jur de 6500 de persoane, în Caraș-Severin, în două localități: Carașova și Lupac. Primii cunoscuți sub numele de carașoveni reprezintă cea mai veche comunitate de croați din România fiind, din punct de vedere lingvistic și etnografic, cel mai bine conservat grup. Ei și-au păstrat identitatea datorită conștiinței propriilor origini, dar și datorită faptului că au trăit într-o zonă relativ izolată. Carașova a fost menționată documentar, pentru prima dată, în anul 1333 sub denumirea de Karasow, aici funcționa în acel an un protopopiat catolic.

Majoritatea membrilor minorității croate trăiesc în comunități rurale: Carașova, Iabalcea, Clocotici, Nermed, Vodnic și Rafnic, Lupac și se ocupă cu creșterea vitelor și agricultura. Limba maternă este utilizată în viața de zi cu zi în încercarea de conservare a identității. Numărul total al croaților din România este estimat la 7500 de persoane, comunitatea croată fiind din punct de numeric printre cele mai mici minorități naționale care trăiesc în țara noastră.

Croații sunt organizați în două asociații, prima dintre înființată în anul 1991, în Carașova, este cunoscută sub denumirea de Zajednistvo și funcționează ca o organizație etnică și culturală al cărui scop îl constituie co