O serie de contracte dubioase puse la cale în 1925 de prinţul Carol şi care seamănă cu cele hotărâte acum de politicienii noştri au făcut ca Al Doilea Război Mondial şi găsească România într-o situaţie militară dezastruoasă.

Modul în care Consiliul Suprem pentru Apărare a Ţării (CSAT) şi Guvernul României au avizat achiziţia unor avioane de vânătoare second-hand pentru 630 de milioane de euro aminteşte de o afacere pusă la cale de Carol al II-lea acum 89 de ani şi soldată cu afectarea gravă a capacităţii militare a ţării noastre. Numit inspector general al Aviaţiei în 1924, prinţul Carol, devenit ulterior regele Carol al II-lea al României, a stat la originea unei tranzacţii dubioase, care a subminat capacitatea de apărare a ţării. După cum documentează Alex Mihai Stoenescu în „Istoria loviturilor de stat în România“, Carol a profitat de poziţia sa şi de accesul la informaţii strategice pentru a influenţa decisiv negocierile pe care România le purta în perioada interbelică pentru a-şi dota armata cu avioane. Nu numai pentru că aduc cu împrejurările în care actualii conducători ai ţării au decis să cumpere avioane americane F-16 second-hand fără licitaţie sau ofertă publică, întâmplările din anii ’20 ai secolului trecut ar trebui să fie un avertisment. Consecinţele jafului făcut în bugetul armatei şi al ţării s-au văzut atunci la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, care a prins România total nepregătită. Plata înainte pentru un avion inexistent

Prinţul Carol a devenit şef peste Inspectoratul General al Aeronauticii odată cu înfiinţarea acestei instituţii în cadrul Ministerului de Război, la 1 ianuarie 1924. Notează Stoenescu: „Din înalta funcţie pe care o deţinea, Carol obţine pentru dotarea aviaţiei militare un credit de aproximativ 500 milioane lei (n.r. – aproximativ 96,5 milioane de dolari sau echivalentul a circa 4,6 tone de aur), care treb