La origine, anxietatea este o stare de autoprotecţie a organismului în faţa pericolelor şi evenimentelor stresante, însă atunci când starea de alertă este una permanentă, chiar şi în situaţiile care nu o impun, există o problemă.
Starea de “fugi şi ascunde-te” pe care organismul o percepe în perioadele anxioase suprasolicită nervos persoana în cauză, iar stresul şi spaimele continue sunt o sursă pentru numeroase boli, printre care şi cancerul, sistemul imunitar fiind foarte afectat. Simptomele anxietăţii includ: oboseală, îngrijorare constantă, lipsă de relaxare, depresie, tensiune musculară, insomnie, dureri abdominale, durere în coşul pieptului, puls mărit sau neregulat, aritmii, transpiraţie, dureri de cap, de ceafă, diaree.
Nivelul crescut al secreţiei de cortizol, situaţie specifică stresului, determină îngrăşarea, iar 60% din cazurile de psoriazis, vitiligo, urticarie, eczeme, dermatite sau acnee apar în urma unor episoade de stres cronic sau depresie. Mişcarea, tehnicile de relaxare, terapia cognitiv-comportamentală, eliminarea cafelei şi alcoolului, o alimentaţie bazată pe carbohidraţi complecşi şi Omega 3 sunt doar câteva căi de urmat pentru ameliorarea anxietăţii.
La origine, anxietatea este o stare de autoprotecţie a organismului în faţa pericolelor şi evenimentelor stresante, însă atunci când starea de alertă este una permanentă, chiar şi în situaţiile care nu o impun, există o problemă.
Starea de “fugi şi ascunde-te” pe care organismul o percepe în perioadele anxioase suprasolicită nervos persoana în cauză, iar stresul şi spaimele continue sunt o sursă pentru numeroase boli, printre care şi cancerul, sistemul imunitar fiind foarte afectat. Simptomele anxietăţii includ: oboseală, îngrijorare constantă, lipsă de relaxare, depresie, tensiune musculară, insomnie, dureri abdominale, durere în coşul pieptului, puls mărit sau neregulat,