Grădina de zarzavaturi pe care un grup de prieteni din Cluj au amenajat-o , după model londonez, într-o staţie de tramvai creşte. Exemplarele de floarea-soarelui ajung la genunchi, iar cele de fasole se caţără pe botele împlântate special în acest scop. Frunzele de varză sunt mai mari decât o palmă întinsă, iar salata e numai bună de cules.
În luna Florilor, mai mulţi prieteni din cartierul clujean Mănăştur, cel mai mare din oraş, s-au adunat şi au construit o mică grădină de zarzavat.
Au pus fie răsaduri, fie seminte de roşii, fasole agăţătoare, ceapă şi cartofi în saci de pământ, varză, dovlecei, dar şi condimente - busuioc, mentă. Nu au uitat de holbură pentru culoare şi de trifoi.
După o lună şi jumătate, răsadurile s-au înălţat, varza are frunze mai mari decât palma, iar salata e numai bună de cules.
Cei care au iniţiat acest proiect - sociologul Adela Fofiu, economistul Dan Sânpetreanu (managerul Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj) şi arhitectul Gelu Puşcaş - au amenajat şi un panou pe măsura grădinii în care şi-au explicat demersul lor, dar în care îi sfătuiesc pe oameni să aibă mai multă grijă de comunitatea lor.
Ei au pus un mic material intitulat „Cum să construim împreună o comunitate“ – o mică lecţie de simţ civic - prin care îi sfătuiesc pe oameni să închidă televizorul, să iasă din casă, să îşi cunoască vecinii, să planteze flori, să folosescă biblioteca, să grădinăreşti cu ceilalţi, să dansezi în stradă, să asculţi înainte să reacţionezi cu violenţă şi să încerci să schimbi faptul că unele voci, oricât de mult ar striga, nu se aud.
Proiectul clujenilor se numeşte „Verdeaţă isteaţă de Mănăştur“ şi se va întinde pe trei ani. Iarna, locul plantelor va fi luat de figurine sculptate din lemn care vor face zona mai prietenoasă şi care vor atrage curioşi ca acum.
S-a inspirat din mai multe m
