Noile dezvăluiri privind activităţile de spionaj ale Agenţiei americane pentru Securitate Naţională care au vizat inclusiv ambasade şi reprezentanţe ale Uniunii Europene din Statele Unite au creat un şoc în rândul aliaţilor europeni şi reacţii – între indignare şi fatalism – ale presei europene, comentează presseurop.eu, care realizează o revistă a presei europene dedicată subiectului.

De unde a pornit totul

La 30 iunie, Der Spiegel  a dezvăluit că reprezentanţa diplomatică a Uniunii Europene de la Washington, precum şi cea de la sediul ONU din New York, alături de unele clădiri ale Consiliului UE şi Consiliului European de la Bruxelles erau vizate de programul de interceptări al NSA. În aceeaşi zi, ziarul The Guardian a relatat că Franţa, Italia şi Grecia figurează printre obiectivele privilegiate de Agenţia americană pentru Securitate Naţională. Această situaţie a stârnit iritarea europenilor, cu o săptămână înainte de începerea negocierilor privind Tratatul transatlantic de liber-schimb (TTIP).

Nu e plăcut să spionezi prietenii, dar se întâmplă

Publicaţia germană Die Welt, care titrează “Germania şi UE în vizorul agenţilor americani”, încearcă să tempereze situaţia. Într-un editorial publicat pe prima pagină, Die Welt scrie că nu este plăcut să îţi spionezi prietenii, dar astfel de lucruri se întâmplă atât în viaţa privată, cât şi în politică. În viaţa privată, o astfel de situaţie poate conduce la divorţ, însă, în politică, o despărţire nu este decât temporară. Mai devreme sau mai târziu, va fi necesară colaborarea cu celălalt. Guvernul german nu le va face reproşuri nici britanicilor, nici americanilor, ci va continua să accepte informaţii necesare combaterii terorismului şi să manifeste recunoştinţă, în contextul în care propriile servicii secrete se confruntă cu reduceri bugetare.

“Este ca în Războiul Rece”

În