Ştefan cel Mare şi Sfânt a trecut la cele sfinte la 2 iulie, în anul 1504, fiind canonizat la 15 iulie 1992 şi trecut în rândul sfinţilor, fiind sărbătorit în calendarul Bisericii Ortodoxe Române la 2 iulie, în fiecare an. La intersecţia străzilor Smirodava şi Vasile Conta a apărut, cu zece ani în urmă, un nou lăcaş de cult. Fiind în preajma împlinirii a 500 de ani de la trecerea în rândul drepţilor a lui Ştefan cel Mare, episcopul Eftimie Luca a dat binecuvântarea să se înceapă lucrările de construire a unei biserici închinată domnitorului Moldovei. Autorităţile locale s-au angajat să finanţeze construirea lăcaşului de cult. Slujba pentru punerea pietrei de temelie a fost făcută de către PS Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. De lucrările de construcţie s-a ocupat preotul Cătălin-Gabriel Miclăuş, numit preot slujitor la 1 februarie 2005. Cinci ani mai târziu a luat fiinţă Parohia “Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Odată cu înfiinţarea parohiei, preotul Vasile Ghiniţă-Şerban a fost numit paroh al bisericii.

Născut la 1433, în Moldova, la Borzeşti, Ştefan cel Mare a fost supranumit după locul său de naştere “Stejarul din Borzeşti”. Marele domnitor român l-a avut ca povăţuitor şi înţelept sfătuitor pe Daniel Sihastru. Cronicile româneşti pomenesc în paginile lor evlavia, cinstirea şi credinţa poporului român faţă de dreptcredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Ştefan cel Mare şi Sfânt a trecut la cele sfinte la 2 iulie, în anul 1504, fiind canonizat la 15 iulie 1992 şi trecut în rândul sfinţilor, fiind sărbătorit în calendarul Bisericii Ortodoxe Române la 2 iulie, în fiecare an. La intersecţia străzilor Smirodava şi Vasile Conta a apărut, cu zece ani în urmă, un nou lăcaş de cult. Fiind în preajma împlinirii a 500 de ani de la trecerea în rândul drepţilor a lui Ştefan cel Mare, episcopul Eftimie Luca a dat binecuvânt