Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.

În ultimele trei decenii, economia chineză a crescut constant. Chiar dacă în ultimii 10 ani nu a mai înregistrat ratele-record de creştere din anii 90, avansul se producea într-un ritm la care statele dezvoltate nu îndrăzneau nici măcar să viseze. Criza a ocolit aproape în totalitate puternica economie chineză, care s-a reorientat în momentul în care cererea din SUA şi din UE a început să scadă.

Evoluţia spectaculoasă a fost privită cu scepticism multă vreme de pieţe şi economiştii avertizau cu frecvenţă de ceas elveţian că „următoarea mare criză va izbucni din China”. Statul reuşea însă să sfideze orice anunţ pesimist, iar economia continua să crească. China a obţinut aceste rezultate pe o perioadă atât de lungă pentru că a găsit - până acum - o formulă economică şi politică funcţională. Faptul că această strategie este contestată pe plan internaţional a contat mai puţin.

Acum, un nou episod de zvonuri şi date economice puternice, dar sub nivelul celor înregistrate anii trecuţi, au stârnit turbulenţe pe bursele din întreaga lume, iar economiştii arată la unison cu degetul spre China.

Economia chineză a crescut anul trecut într-un ritm mult mai lent decât anticipau specialiştii şi oficialii de la Beijing, dar a crescut. Luna aceasta, activitatea industrială a avut un avans semnificativ mai mic faţă de cele înregistrate de la începutul acestui an.

În acest context, temerile privind instabilitatea şi lipsa de fundament real al „boomului” din China au fost reactivate, iar investitorii au început să fugă de pe bursele chineze. Indice