Egiptenii sunt iar pe străzi, de data aceasta cu milioanele. La aproape un an după ce Mohammed Morsi a câştigat preşedinţia Egiptului după trei runde de alegeri, ţara erupe din nou împotriva conducerii lui Mr. Morsi şi a Fraţiei Musulmane, transmite The Wall Street Journal.
Această confruntare vine pe fondul crizelor de hrană şi combustibil, al şomajului şi crimelor în creştere şi al vărsărilor de sânge ale sectelor. Cu o săptămână în urmă, circa 3.000 de musulmani sunniţi au atacat un sat musulman şiit din sudul capitalei Cairo, linşând patru membri ai unei familii şiite şi torturând alte câteva familii. Musulmani şi minoritatea creştinilor copţi din Egipt s-au confruntat repetat în ultima vreme.
Mr. Morsi este sfidător. Într-un discurs de trei ore din noapte de miercuri, el a dat vina pe complotiştii străini şi interni pentru necazurile sale la conducerea ţării. A refuzat să convoace alegeri anticipate sau să facă un gest de conciliere. În următoarea zi, autorităţile au închis canalul de televiziune al opoziţiei şi au blocat maşina unui om de afaceri care deţinea un alt canal TV. Liderii frăţiei şi-au trimis susţinătorii pe străzi, ameninţând cu noi violenţe.
Fanfaronada Frăţiei maschează de fapt punctele sale slabe. După un an de mandate, Mr. Morsi nu controlează poliţia. Ofiţeri superiori au declarat public că au refuzat ordinele de a ataca protestatarii sau de a proteja sediile Frăţiei.
Judecătorii au încurcat planurile lui Mr. Morsi pentru a se ţine alegerile parlamentare, care au fost dizolvate de instanţă cu un an în urmă. Generalii rămân o forţă aparte, crescând dezordinea care a dus la lovitura de stat prin care a fost înlăturat Mubarak.
De unele din aceste disfuncţionalităţi poate fi acuzat Hosni Mubarak, dictatorul care nu a pregătit niciodată Egiptul pentru o tranziţie democratic. Armata a condus timp de 18 luni după că
