Discrete, unele dintre ele cu apariţii publice extrem de rare, soţiile miniştrilor Guvernului Ponta II sunt, în marea lor majoritate, fie personaje-cheie în afaceri de familie, fie ocupante ale unor posturi în instituţii sau companii de stat, obţinute simultan cu ascensiunea guvernamentală a soţilor lor.
Într-un top în care notorietatea publică ar fi invers proporţională cu succesul în afaceri, primele locuri le-ar ocupa, detaşat, Silvia Niţă, Elena Ramona Constantin, Laura Voinea sau Constanţa Nicolăescu, aflate la butoanele afacerilor de familie cât soţii, miniştrii Energiei, Agriculturii, Bugetului şi respectiv Sănătăţii, sunt prinşi cu guvernarea.
În alte cazuri, succesul politicianului a mers mână în mână cu promovarea partenerei sale de viaţă într-o instituţie sau companie de stat. Dacă Rodica Cazanciuc, soţia ministrului Justiţiei, a primit recent un post de director la Autoritatea Aeronautică, Daniela Cristina Ghiţulică, cunoscută ca fiind partenera ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu, este, de la instalarea celui de-al doilea Guvern Ponta, director de cabinet în acelaşi minister, doar că la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Soţia acestuia din urmă, Camelia Pricopie, a lăsat, la începutul anului, postul de consilier la Secretariatul General al Guvernului oferit de USL anul trecut, pentru un altul, la Banca Naţională a României. Partenera ministrului Dan Şova, Vasilica Staicu, pe de altă parte, a devenit recent lider la PSD Belgia şi a primit un post în Ambasada României la Londra.
Câteva dintre ele şi-au pus însă pe picioare propriile afaceri sau au făcut carieră înainte chiar de a deveni soţii de politician. Viorica Barbu, Mădălina Corlăţean, Mihaela Nica, Mihaela Vosganian sunt astfel de exemple. După actualizarea declaraţiilor de avere în ministere, gândul a analizat ce înseamnă, în România, să fii soţie – sau, după caz, soţ – de
