- Cu frumuseţea ei de regină şi cu o voce care a făcut-o cunoscută în toată lumea, duce cântecul bănăţean spre înalturi mai mari decât culmile Semenicului. Şi ca şi când n-ar fi de-ajuns, dragostei pentru cântec i s-a alăturat, încă de la vârsta adolescenţei, Marea Dragoste, pe care o întâlneşti (dacă o întâlneşti) doar o dată în viaţă, o iubire care arde, încă, la 38 de ani. Andreea e căsătorită cu muzicianul sârb Deian Galetin, de care este nedespărţită pe scenă şi în viaţă, de peste 16 ani -
Surpriza din culise
- Andreea, eşti fiica cunoscutei şi iubitei interprete a cântecului bănăţean Nicoleta Voica. Cu atâta muzică în casă, ai hotărât încă din copilărie că drumul pe care îl vei urma va fi cântecul popular?
- Nu mi-a impus nimeni acest drum al muzicii, ci a fost drumul pe care mi l-am ales singură. Mama era tot timpul plecată în turnee, foarte puţin timp stătea cu noi, cu mine şi fratele meu, era pentru noi mai degrabă o vedetă pe care o vedeam la televizor şi de la care primeam cărţi poştale cu oraşe din Europa, ori locuri exotice. O vedeam ca pe cea mai mare artistă, o sorbeam din ochi, şi mi se părea de neatins... Când venea acasă, ne deşerta la picioare un sac de jucării, ca o zână bună care ne îndeplinea toate dorinţele, ne făcea toate voile, mai puţin pe aceea de a sta cu noi mai multe săptămâni la rând. Am înţeles lucrul acesta de mică, ea era o artistă şi, prin urmare, aparţinea tuturor celor care o iubeau, nu numai nouă! Îmi doream să fiu şi eu ca ea, să am parte de dragostea şi de aplauzele publicului, de admiraţia pe care oamenii şi-o exprimau când o vedeau pe stradă... Dar nu i-am spus ei niciodată că vreau şi eu să cânt... Până la vârsta de şase ani când, între două turnee de-ale ei, a avut un spectacol chiar la Casa de Cultură din Reşiţa, oraşul în care m-am născut şi în care locuiam. Am însoţit-o, am privit-
