Augustin Palokaj

Corespondenţă de la Bruxelles

Aflată în plină criză economică, pe un trend descendent al încrederii cetăţenilor europeni în instituţiilor sale, Uniunea Europeană şi-a deschis totuşi porţile pentru a primi oficial un nou stat membru: Croaţia. Deşi parte a universului euroatlantic prin statutul ei de membră NATO (a fost primită în Alianţă în 2008), Croaţia a avut un lung proces de aderare la UE, marcat de presiuni nu doar din partea Bruxelles-ului, pentru a îndeplini faimosul acquis comunitar, dar şi din partea unor state vecine, cât şi din cea a Tribunalului Penal Internaţional. Într-un interviu în exclusivitate pentru cotidianul.ro, analistul politic croat Augustin Palokaj explică, în momentul festiv al primirii oficiale a ţării sale în familia comunitară, aspecte din culisele procesului de aderare.

George Bogdan: O aderare modestă, fără multă şampanie, confetti sau ovaţii imense de entuziasm la Zagreb. Cum privesc croaţii azi intrarea lor în Uniunea Europeană?

Augustin Palokaj: Croaţii sunt foarte relaxaţi. Nu există o stare de euforie în urma aderării la Uniunea Europeană. Majoritatea dintre ei o văd ca pe un eveniment pozitiv. Dacă s-ar fi făcut azi un referendum privind oportunitatea aderării la Uniunea Europeană, majoritatea croaţilor ar fi votat în favoarea aderării. Dar când sunt întrebaţi dacă se aşteaptă ca lucrurile să se schimbe curând în bine la ei în ţară, după aderare, mulţi dintre ei răspund că nu. E bine că nu au prea mari aşteptări de la UE, pentru că aşa nu vor avea în viitor prea mari dezamăgiri. Europa se află încă în criză. Se confruntă cu cea mai mare rată a şomajului de la fondarea Uniunii Europene. La noi, în Croaţia, de asemenea, există o rată mare a şomajului. Deci nu stăm pe roze nici în UE, nici în Croaţia. Croaţii sunt relaxaţi, ştiind că în viitor ar putea avea nişte avantaje de pe urma aderării, dar