Croaţia a devenit, de luni, cel de-al 28-lea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Se întâmplă după un deceniu de negocieri şi la 22 de ani de când staul ex-iugoslav şi-a câştigat independenţa. La miezul nopţii, simbolic, frontiera cu Slovenia a fost desființată. În ciuda ceremoniilor şi artificiilor care au marcat momentul, croaţii nu sunt tocmai entuziaşti că s-au alăturat blocului european. Criza și teama de o competiție dură din partea companiilor europene a scăzut mult nivelul optimismului european din acest stat, chiar înainte de a face parte oficial din blocul comunitar.

Zeci de mii de croaţi s-au strâns, duminică spre luni noaptea, la ora locală 0, pentru a aclama intrarea ţării lor în Uniunea Europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a urat, la Zagreb, „bun venit”. Apoi, s-a intonat imnul Uniunii - "Odă bucuriei", de Beethoven.

Totuşi, intrarea Croaţiei în Uniune nu este chiar o odă a bucuriei pentru locuitorii săi. Croaţia e în recesiune de cinci ani, 20% din populaţie e şomeră (dar 40% dintre tineri) , iar PIB-ul este cu circa 40% mai mic decât media europeană. Cu toate acestea, este totuşi mai mare decât al României şi Bulgariei.

Guvernul de centru-stânga insistă însă că ţara e pregătită să adere la blocul comunitar şi consideră că a face parte din Uniune va încuraja investiţiile străine ce vor ajuta la relansarea economiei. Potrivit premierului croat Zoran Milanovici, Croația sau măcar unele regiuni ale sale ar fi răspuns încă de acum zece ani criteriilor pentru a intra în Europa, însă războiul i-a costat mult pe croați, și în termeni materiali, și psihologici. În conflictul din anii 90, au murit 20.000 de croați. „Viitoarea Grecie”?

În termeni reali, economia croată s-a contractat cu 2% anul trecut. Premierul Zoran Milanovic, fost diplomat şi jurist, le-a cerut compatrioţilo