Se zice ca ideea de a intocmi o carte care sa cuprinda succint toate cunostintele acumulate in timp de omenire i-ar fi venit editorului francez Louis Breton, in ziua de 1 iulie 1747.
Francezul a intitulat-o "Enciclopedia sau dictionarul artelor, meseriilor si stiintelor", dar pentru intocmirea ei a apelat la ajutorul unui adevarat intelectual al vremii, scriitorul Denis Diderot, care s-a si incumetat la aceasta sarcina, informeaza Infoniac. Bietul Louis Breton avea idei, dar nu se pricepea.
Enciclopedia si Revolutia
Enciclopedia la care s-a inhamat Diderot, luandu-si si ajutoare dintre intelectualii timpului, cuprindea 35 de volume cu text, 4 volume cu ilustratii si inca 2 volume cu indici. Dintre volumele cu text, un numar de 28 fusesera elaborate de Diderot personal.
Mai tarziu, lucrarea a fost revizuita si completata cu aportul altor oameni de seama, constituind un important material ideologic si informativ, care va insufleti initiatorii Revolutiei Franceze.
Ideea insa de a aduna toate cunostinele de referinta intr-o singura carte este mult mai veche decat secolul XVIII de care vorbim. Arheologii au gasit in Sumer o lucrare enciclopedica intocmita de antici, cuprinzand un inventar interesant de animale, pietre, plante si pasari. Lucrarea dateaza de la sfarsitul mileniului IV i.Hr.
Ulterior, in Egiptul Antic, in Grecia, Roma, dar si in Europa medievala au existat numeroase preocupari pentru cupriderea cunostintelor intr-o lucrare sintetica, dar notiunea de enciclopedie, ca lucrare sistematizata, apare abia in Franta prerevolutioara.
Anonimul Louis Breton a fost cu ideea, iar scriitorul Diderot a sesizat rapid ce perspectiva deschide omenirii un instrument universal de informare si a reusit sa antreneze cele mai de seama personalitati ale culturii franceze.
Se inmultesc enc
