La recentul congres al educaţiei, ministrul de resort declara că, în urma încheierii lucrărilor, speră să se schiţeze un plan strategic coerent, pe 10–15 ani, cu măsuri „din interiorul sistemului“. A fost invitat la congres şi un specialist din Finlanda, consilier pe problemele educaţiei, cunoscute fiind succesele ţării nordice în acest domeniu. Ministrul român precizează însă că el nu este adeptul schimbării, ci al „normalităţii“. Pe urmele normalităţii am pornit şi noi, cu ajutorul unor secvenţe radio de azi şi de ieri. O normalitate care, departe de a nega importanţa „infrastructurii“ pe care progresul ştiinţific şi tehnic o pune la dispoziţia şcolii, aşează omul, adică educatorul, dascălul model, înaintea tuturor „tehnologiilor“. Rememorăm secvenţe. Aflăm, de pildă, cu bucurie, că la Grădina Botanică „Vasile Fati“ din Jibou se încearcă reînvierea unor specii locale de pomi fructiferi, mult mai rezistente la dăunători decât speciile „de import“. Trecem peste faptul că secvenţa de la Jibou merita un radio-reportaj propriu-zis şi nu o simplă convorbire cu actualul director, dar căutătorii normalităţii ar trebui să ştie că Vasile Fati, întemeietorul, a fost un excelent profesor de liceu care a făcut Grădina fără sponsori sau finanţări externe, lucrând însă în echipă cu un grup compact de muncitori din Jibou – elevii săi. Aproape la fel cum la Macea, în judeţul Arad, învăţătorul satului, Pavel Covaci, a creat, tot fără ajutor extern, împreună cu toate generaţiile d Publicitate e elevi ai săi, un parc dendrologic ieşit din comun. Pe lângă faptul că înfăţişa scene din istoria universală şi din cele mai cunoscute opere literare, minunea verde de la Macea găzduia arbori exotici pe care (un „amănunt“!) sătenii îi acopereau iarna cu cojoace, ca să-i apere de frig. Boierul Başotă, un fel de ministru al învăţământului pentru satele lui, l-a chemat pe Eminesc