Vizând creşterea ratingului, mediile dâmboviţene au comentat ca pe un eveniment efemer un fapt ce, pentru viitorul românilor, s-ar putea vădi de importanţă istorică.
Miercuri, 17 iulie a.c., preşedintele Traian Băsescu a fost, într-o vizită oficială, la Chişinău. Vizita în capitala acelei jumătăţi a Moldovei denumite Basarabia a permis şefului statului român o serie de discuţii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, dar şi cu liderii principalelor partide proeuropene. Comuniştii, conduşi de fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, au fost excluşi. D-l Băsescu şi-a motivat vizita prin necesitatea sprijinirii Basarabiei în vederea parafării Acordului de Asociere cu UE, act ce se va realiza la Vilnius, capitala Lituaniei, în noiembrie. Parafarea (nu semnarea) unui asemenea acord - la care comuniştii s-au împotrivit cu îndârjire - reprezintă un pas extrem de important în perspectiva reunirii Basarabiei cu România, în cadrul UE. Dacă Republica Moldova va reuşi, în câţiva ani, să înceapă negocierile de aderare, finalizarea lor concretă va însemna că nimic nu va mai împiedica refacerea (ciuntită, e drept) a statului român interbelic. Asocierea şi apoi aderarea Moldovei de peste Prut la UE va reprezenta şi deschiderea unui unic drum spre prosperitate, pentru românii din cel mai sărac stat al Europei. După ratarea reunificării în 1990, când URSS-ul s-a destrămat, acest moment este, probabil, cel mai propice pentru regăsirea tuturor românilor în aceeaşi "casă".
Pe hârtie, procesul de integrare a Moldovei dintre Prut şi Nistru în UE pare un proces destul de "normal", asemănător cu cel prin care a trecut România. În realitate, asocierea şi, apoi, aderarea Moldovei, este o acţiune extrem de complicată, oricând reversibilă
