Zece trasee turistice sunt deschise în zona Parcului Naţional Munţii Măcinului, acestea fiind: Culmea Pricopanului, Ţuţuiatu, Dealul cu Drum, Cozluk, Valea Vinului, Vârful Crapcea, traseul pentru turism ecvestru, traseul pentru cicloturism şi traseul tematic Poveştile Măcinului, ultimul traseu înfiinţat anul trecut fiind cel care leagă localitatea Jijila de Mănăstirea Izvorul Tămăduirii, prin Valea Vasilica Mică.

Culmea Pricopanului şi Ţuţuiatu, cele mai vechi trasee din Munţii Măcinului

Potrivit site-ului Administraţiei Parcului, traseul către Culmea Pricopanului este marcat cu bandă albastră şi are o lungime de şase kilometri, punctele de legătură fiind Măcin – Regia Tutunului – Vf. Sulucu Mare – Piatra Râioasă – Șaua Șerparu – Vf. Caramalău – Fântâna de Leac – Măcin. În zonă există un singur loc de campare, la Fântâna de Leac.

„Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aprox. 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan, din punct de vedere peisagistic, constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, fiind caracterizată prin uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur. Fiind aproape complet despădurit, masivul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterate ca nişte „foi de ceapă”, şi care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară”, spun reprezentanţii Parcului.

Traseul Ţuţuiatu pleacă din centrul comunei Greci, are o distanţă de şapte kilometri şi leagă Valea Morsu – Vf Țuțuiatu – Valea Piscului