Banca Naţională a României a lansat Raportul Anual pe anul 2012, studiu prin care face o radiografie completă asupra sistemului bancar românesc. Rezultatele nu sunt deloc surprinzătoare: domeniul este în mare suferinţă.

Prima veste proastă este că indicatorul de solvabilitate pe întreg sistemul bancar a înregistrat valori superioare cerinţei minime reglementate (14,9 la sută la sfârşitul anului 2012 faţă de minimul de 8 la sută). Deşi a înregistrat o uşoară creştere a activităţii, sistemul bancar a resimţit din plin efectele crizei internaţionale, iar principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au consemnat o înrăutăţire; astfel, rata riscului de credit a crescut până la 29,9 la sută (de la 23,3 la sută la finele lunii decembrie 2011). Deteriorarea acestui indicator s-a datorat îndeosebi constrângerilor asupra situaţiei financiare a clienţilor, în contextul unei creşteri economice modeste. Astfel, România are una dintre cele mai mari rate a creditelor neperformante din UE, după Grecia (20,7%) şi Irlanda (18,7%). De asemenea, rata creditelor neperformante – principalul indicator de evaluare a calităţii portofoliilor de credite, din perspectivă prudenţială – a continuat să crească, de la 14,3 la sută (31 decembrie 2011) la 18,2 la sută (31 decembrie 2012).

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate. Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor: darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice. @N_P