Scandalul PRISM a resuscitat temerile cetăţenilor cu privire la securitatea datelor cu caracter personal. Europa ar putea să abordeze ast-fel de temeri şi să ofere cetă-ţe-nilor un control mai bun al date-lor lor cu caracter personal prin adoptarea unei propuneri de reformă a normelor UE de pro-tec-ţie a datelor. Statele membre şi deputaţii din Parlamentul European trebuie să aibă o atitu-dine constructivă şi să adopte această reformă. Cetăţenii Europei merită pe deplin acest lucru.

Povestea se repetă: o nouă încăl-care a dreptului fundamental la viaţă privată. Noi proteste pu-bli-ce. O nouă lovitură dată încre-derii cetăţenilor în securitatea datelor lor cu caracter personal. Şi încă o dovadă că este nevoie de o schimbare profundă dacă vrem ca cetăţenilor să nu le mai fie teamă că cineva îi supraveghea-ză de fiecare dată când consultă un site internet sau scriu un e-mail.

Prin intermediul sistemului PRISM, agenţiile naţionale de securitate din Statelor Unite ale Americii au acces la datele cu caracter personal ale cetăţenilor UE. Deşi nu este încă bine cu-noscută amploarea programu-lui, ceea ce este clar e că europe-nii sunt puşi într-o situaţie de dezavantaj major în comparaţie cu cetăţenii SUA. Prin interme-diul PRISM, autorităţile naţio-nale în materie de securitate din SUA pot să monitorizeze cetăţe-nii UE într-un mod care ar fi probabil neconstituţional în cazul în care s-ar aplica cetăţe-nilor din SUA. Mai mult, cetă-ţenilor UE nu li se dă nici măcar posibilitatea să sesizeze instan-ţele americane pentru a obţine măsuri corective.

Acesta este un semnal de alarmă. Un semnal de alarmă pentru toţi cei care, în ciuda preocupărilor majore exprimate de consuma-tori cu privire la atacurile asupra dreptului lor la viaţă privată, blochează reforma propusă de Comisia Europeană în materie de norme europene privind protecţia datelor. Marea majo-ri-tate