În ultimii doi ani, multe spitale nu au mai aşteptat alocările de bani de la bugetul local şi au accesat fonduri europene pentru modernizare şi chiar construirea de la zero a unor secţii, însă potenţialul este mult mai mare.

Un exemplu elocvent este spitalul din Cărbuneşti, care şi-a reînnoit reţeaua informatică, alimentare prin panouri solare şi şi-a reabilitat hidroizolația și termoizolația cu circa 1,5 milioane de lei plus 200 de milioane de lei vechi de la Banca Mondială. Mai mult, are în plan construirea unei noi unități de primiri urgențe. Managerul spitalului, Constantin Târziu, este recunoscut pe plan local pentru ideile inedite pe care le-a avut pentru a aduce venituri în plus la spital: ultima este amenajarea unui restaurant în incinta spitalului, în loc să externalizeze acest serviciu.

Şi alte spitale au fost reabilitate sau modernizate cu bani din fonduri europene, multe chiar înainte de a fi închise în aprilie 2011 de către Ministerul Sănătăţii. Tocmai din această cauză, după mai multe evaluări ale investiţiilor realizate, unele au fost redeschise, însă nu mai multe de zece.

Consiliul judeţean Braşov se gândeşte să rezolve necesarul de aparatură medicală a spitalelor prin accesarea de fonduri europene. Necesarul se ridică la aproximativ 3 milioane de euro, iar bugetul de stat nu se poate contribui cu sume atât de mari.

Necesarul este imens, la nivel de întreagă structură sanitară, ceea ce îi face pe mulţi să creadă că alocarea mai multor fonduri europene pentru sănătate ar ridica gradul de absorbţie.

Însă, ca orice lucru bun şi transparent, care ar putea aduce puţină lumină în modul de cheltuire al banilor publici în sănătate, şi acesta este "denaturat" de realităţile autohtone.

În multe cazuri, lucrările de reabilitare şi modernizare contractate din bani europeni au fost întârziate din cauza neregulilor semnalate