Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe a reluat săpăturile arheologice la situl de la Păuleni Ciuc-Ciomortan „Dâmbul Cetăţii”, din judeţul Harghita, unde au fost descoperite urme de locuire din epoca cuprului, epoca bronzului şi din perioada dacică.

Arheologul Dan Buzea a declarat că lucrările la şantierul arheologic se vor desfăşura pe parcursul următoarelor trei săptămâni, iar la acestea vor lua parte specialişti, dar şi studenţi.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni efectuează cercetări arheologice sistematice în acest sit din anul 1999, iar până acum au fost elucidate o serie de aspecte privind caracterul locuirilor, raporturile cronologice şi relaţiile dintre Depresiunea Ciucului cu Moldova Subcarpatică. Practic, acestea au adus la lumină urmele mai multor aşezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariuşd-Cucuteni, mileniile V-IV î.Hr.), epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costişa şi Wietenberg, mileniul II î.Hr.) şi din perioada epocii fierului (cultura geto-dacică, datare 500 – 100 î.Hr.). În urma acestor cercetări, patrimoniul muzeului s-a îmbogăţit cu obiecte cu valoare de tezaur, care sunt expuse la sediul din Sfântu Gheorghe.

Muzeografii spun că în cursul cercetărilor se vor căuta răspunsuri la o serie de aspecte rămase încă neelucidate legate de particularităţile arhitecturale ale locuinţelor din epoca cuprului, caracterul ocupaţiei aşezării din perioada de început a epocii bronzului mijlociu, mormintele din epoca bronzului descoperite în mantaua valului de apărare, rostul fortificaţiilor din epoca bronzului etc. Potrivit acestora, aşezarea de la Păuleni Ciuc prezintă un grad bun de conservare a vestigiilor, o paletă cronologică şi culturală bogată, prin urmare dispune de un potenţial ştiinţific extraordinar de valoros care ar putea contribui în mod decisiv la o mai bună cunoaştere a preistorie