O criză politică severă pune la grea încercare tânăra democraţie egipteană. Sursa: REUTERS

Cea mai populată ţară arabă era ieri la un pas de un blocaj instituţional, pe fondul unei crize politice prelungite şi agravate, dar şi al unei situaţii economice tot mai precare. Contestat în stradă de milioane de egipteni, preşedintele Mohamed Mursi, instalat în funcţie acum un an în primele alegeri libere după căderea regimului Mubarak în februarie 2011, este acum băgat în corzi şi de armată care i-a dat un ultimatum de 48 de ore pentru a da curs cererilor populare.

În caz contrar, au avertizat comandanţii, armata va fi nevoită să intervină cu „propria foaie de parcurs” care să restabilească ordinea în ţară. Între timp, cinci miniştri din guvernul de la Cairo şi-au dat demisia, punând şi mai multă presiune pe preşedinte.

Populaţie divizată

Deşi Mursi a respins ultimatumul armatei, el nu are prea mult spaţiu de manevră. Singurul lui sprijin rămâne Frăţia Musulmană, formaţiunea islamistă din care el însuşi provine şi, în prezent, cel mai important partid al ţării. Liderii acestuia au avertizat că vor scoate adepţii în stradă pentru a preveni ceea ce au numit „o lovitură de stat”, chiar cu riscul de a declanşa un război civil.

Mursi este acuzat că serveşte doar interesele Frăţiei Musulmane şi că are un stil dictatorial de conducere, în urma mai multor decizii controversate prin care a căutat să îşi sporească atribuţiile. Oamenii din stradă, în majoritate tineri, l-au somat pe preşedinte să demisioneze şi să organizeze alegeri anticipate, în caz contrar vor răspunde cu o campanie de nesupunere civică.