Coeficientul de inteligenţă (IQ) nu trebuie confundat cu genialitatea. Dacă primul poate fi modelat prin educaţie, cel de-al doilea se moşteneşte, susţine conf. dr. Vasile Niţescu, întemeietorul Catedrei de Sexologie Clinică din România.

România are elevi olimpici care au adus acasă, de la diverse competiţii internaţionale, diplome şi medalii. În opinia conf. dr. Niţescu, aceste rezultate nu sunt o întâmplare.

Ne-a crescut capacitatea cutiei craniene

"IQ-ul unei persoane este dat de influenţa mediului social, iar ereditatea nu are un rol major în definirea acestuia. În schimb, în ceea ce priveşte genialitatea, ereditatea are rolul decisiv. Toată vigoarea şi performanţele actuale ale populaţiei lumii se datorează faptului că, în timp, a avut loc o creştere permanentă a capacităţii cutiei craniene. De la 600-700 cmc, adică puţin mai mult decât gorilele, acum, volumul creierelor noastre a ajuns la 1.200-1.400 cmc. În plus, odată cu modificările survenite la nivelul creierului uman s-au modificat şi datele antropometrice tocmai pentru a permite trecerea craniului fătului prin canalul de naştere", explică conf. dr. Niţescu.

"Nu confundaţi supradotaţii cu geniile"

"Copiii supradotaţi nu trebuie confundaţi cu cei cu o inteligenţă superioară – geniile. Cei din urmă au particularităţi ce apar devreme în cursul vieţii. Matematicianul Gauss făcea operaţii complexe la vârsta de trei ani. Fizicianul Ampere avea cunoştinţe avansate la patru ani, iar Mozart compunea la cinci ani, deşi nici unul dintre ei nu avea vârstă şcolară şi nu învăţase literele sau cifrele", susţine conf. dr. Niţescu.

Misterul minţilor luminate

"Unii copii geniali susţin că, de exemplu, pot face mintal calcule complicate pentru că ei văd cifrele formându-se în faţa lor. Alţii susţin că le vizualizează notate